În pelerinaj la Schitul Prodromu

IMG_Prodromu

În anul 2010, când am fost în primul pelerinaj din Sfântul Munte Athos, în una din nopți ne-am cazat și la Schitul Prodromu. Ajunsesem în cursul după-amiezii. Eram foarte emoționat pentru că știam că voi vedea icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Prodromița, icoană a cărori chipuri s-au zugrăvit singure în orașul Iași – România.

Așa cum se procedează de fiecare dată, primul lucru pe care-l face orice creștin care se cazează la mănăstire, se merge la arhondaric pentru a primi cazare și pentru a se înscrie în jurnalul vizitatorilor, unde trebuie să-ți lași datele personale, religia de care aparții și numărul diamonitirionului (pașaportul de intrare în Sfântul Munte Athos). Tot la arhondaricul acestui schit se lasă pomelnicile la magazinul bisericesc. Am fost primiți cu binecunoscutul pahar de ouzu, cafea, rahat și apă rece. După ce ne-am cazat am mers la masă și apoi ne-am dus să vizităm mănăstirea, osuarul și Peștera Sfântului Atanasie al Athonului. Întâlnirea cu sfânta icoană ne-a marcat pe toți, aveam senzația că Maica Domnului este vie în icoană și ne privește cu drag. Ne-am închinat cum se cuvine și am plecat spre osuar prin mica grădina a călugărilor. Îmi amintesc că era și un stâlp căzut la pământ – o mică eoliană. Mărturisesc că se simțea diferența față de celelalte mănăstiri. Pe atunci nu aveau curent electric, în dormitoare aveam lampe de gaz și nu existau dușuri. Paturile erau din fier, precum cele din spitale sau din cazarmele militare.

Priveliștea de la Peștera Sfântului Atanasie a fost superbă; așa cum am scris în alt articol am văzut oseminte ale călugărilor care s-au nevoit în peștera. Am participat la toate slujbele, fiindu-ne foarte ușor să înțelegem cântările și rugăciunile pentru că erau în limba noastră. Dimineață, după Sfânta Liturghie, am mers la masă, deși, ne aflam în postul mare, când călugării obișnuiesc să mănânce o singură dată în zi; nouă ni s-a oferit ceva de mâncare. Înainte de plecare am fost și în paraclisul închinat Sfântului Ioan Botezătorul, unde este icoana ce-l reprezintă pe Sfântul Ioan încruntat deoarece niște pirați au vrut să fure icoana și sfântul și-a schimbat înfățișarea înfricoșându-i, astfel renunțând la planul lor.

De asemenea, în biserica mare se afla și o copie a Icoanei Prodromița care a fost pictată de un rus la cerința unui conațional de-al său, întrucât se vindecase de cancer în urma rugăciunilor făcute la icoană.

Printre sfintele moaște la acest schit se regăsesc: Sfinții Ierarhi Ioan Gură de Aur, Grigorie Teologul și Modest, Patriarhul Ierusalimului, Sfântul Apostol Matei, Sfânta Mare Muceniță Varvara, Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, Sfântul Mucenic Trifon, Sfinții Doctori fără de arginți Cosma și Damian și Cuviosul Antipa de la Calapodești.

Dimineața la plecare, unul dintre călugării schitului ne-a invitat să mergem în biserică, unde ne-a dat câte o sticluța mică de ulei luată din candelele ce ardeau în față Icoanei Prodromița. Ne-am închinat la sfintele icoane, ne-am luat rucsacele și ne-am îndreptat spre altă mănăstire.

În următorii ani am reușit să ajung din nou la acest schit unde am găsit totul schimbat, datorită unor binefăcători, care au ajutat la înnoirea dormitoarelor, trapezei și celelalte construcții. Acum au dușuri și curent electric. Tot din mila și dragostea unor doctori români au și un cabinet stomatologic.