Poezii

    • Mama si Stelica
    • Rugă pentru mama

      Măicuţă cu chipul blând,

      Ai plecat de pe pământ.

      La Domnul şi Dumnezeu,…

      La copil şi soţul tău,

      La ginere şi nepoţel,

      La fraţi şi rudele din cer.

      Noi cu toţi ne-am adunat,

      Cu rude şi întregul sat

      Şi la mormânt te-am purtat.

      La ceruri te-ai înălţat,

      La Iisus Marele Împărat,

      Cu drag Lui să te închini,

      Să aibă grijă de-ai tăi copii.

      De acolo să ne veghezi

      Cu drag să ne îmbrăţişezi.

  • Citeste mai mult
    • Sebica
    • Circul din pădure

      Sebică mândru fecior
      A bătut dintr-un picior
      Să se-adune fiecare
      De la mic la cel mai mare,

      Pe câmpia din poiană
      În frunte cu o joiană
      Defilând într-o paradă
      Cu păuni umflaţi în coadă.

      Veveriţele-n copac
      Prinse toate-ntr-un gopac
      Salutau pe maimuţele
      Care se distrau şi ele,

      Pe bursucii de pe trunchi
      Care cântau din rărunchi
      Dând târcoale la cucoane
      La cerşit de nuci şi poame.

      Iepuraşii ţopăind
      Spre intrarea de la ring
      Căpriori în urma lor
      Dau din coadă şi picior.

      La petrecere mai vin
      Crocodilii de pe Nil,
      Iar vulpea cea şireată
      Da din coada sa moţată.

      Toţi odată adunaţi
      Trec prin faţă la băiat
      Pe toţi să-i răsplătească
      Cu mâncare boierească.

  • Citeste mai mult
    • Iisus pe cruce
    • Sus pe Cruce

      Privesc, cu inima grea
      Şi-ţi văd Doamne Măicuţa
      Cum plângea şi suferea
      Şi durerea îţi simţea.

      Când toţi te-au părăsit,
      Apostolul cel iubit,
      Cu lacrimi şi umilit,
      Lângă tine a venit.

      Dumnezeu Tatăl Te privea
      Cum suporţi durerea grea,
      Mironosiţele plângeau,
      Îngerii te îmbrăţişau.

      Te văd, Doamne, răstignit
      Pentru noi ce am greşit
      Şi-n păcate am vieţuit
      Cât am trăit pe pământ.

      Te rog Doamne să ne ierţi
      Pentru tot ce am greşit
      Pe Cruce te-am răstignit.

  • Citeste mai mult
Vezi toata categoria Poezii

Cugetari

    • Stareti Optina
    • Rugăciunea stareților de la Optina împotriva pecetluirii cu semnul lui Antihrist

      Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, păzeşte-ne de înşelăciunea vicleanului Antihrist, a cărui venire se apropie, şi ne izbăveşte de toate uneltirile lui. Acoperă-ne pe noi şi pe toţi dreptmăritorii creştini de mrejele lui cele viclene, in tainica pustie a mântuirii Tale. Nu ne lăsa pe noi, Doamne, să ne îngrozim de frica diavolească mai mult decât de frica lui Dumnezeu şi să ne depărtăm de Tine şi de Biserica Ta cea sfântă. Dă-ne, Doamne, mai bine să pătimim şi să murim pentru sfânt numele Tău şi Credinţa cea adevărată, decât să ne lepădăm de Tine şi să primim semnul spurcatului Antihrist şi să ne închinăm lui. Dă-ne nouă, zi şi noapte, lacrimi să plângem greşalele noastre şi îndură-Te de noi, Doamne, în ziua Înfricoşătoarei Tale Judecăţi. Amin.

       

  • Citeste mai mult
    • Sfantul-Ierarh-Nicolae-Stavronichita
    • Minunea Sfântului Nicolae – Mănăstirea Stavronichita

      În biserica Mănăstirii Stavronichita din Sfantul Munte Athos se află icoana Sfântului Ierarh Nicolae, care a fost găsită în mare.
      Odată, părinții mănăstirii au ieșit la pescuit și, aruncând mreaja în mare, când au tras-o la mal au văzut că în loc de pește, în mreajă se află icoana Sfântului Ierarh Nicolae, având pe frunte o scoică. Când au dezlipit scoica de pe locul unde fusese lipită, a început să curgă sânge, după cum se poate vedea până astăzi, iar pe mal, pe locul unde au ieșit din mare, a izvorât un izvor cu apă dulce.

      Doresc să-i mulţumesc Părintelui Vlad Pimen pentru îngăduinţa de a posta pe blog fragmente din cartea Sfinţiei Sale: ” Sfântul Munte Athos, Grădina Maicii Domnului – Editura Buna Vestire”.

  • Citeste mai mult
    • calugar-citind-biblia-intr-o-manastire-rupestra
    • Să nu ne lenevim a citi sfintele cărți

      Mulți din necitirea Sfintelor Scripturi au căzut din dreapta credință și, rătăcindu-se, au pierit. Iar alții, citind sfintele cărți, fiindcă n-au avut cunoștința deplină, și aceia de asemenea, au căzut din calea cea dreaptă, lăsându-i Dumnezeu să cadă pentru mândria lor, deoarece, cu toate că citesc , nu împlinesc voia Domnului. Omul cărturar, de este bețiv, nu se poate îndrepta spre calea mântuirii. Dacă cineva, neștiind Scriptura, s-ar face înțelept, acela este ca un stâlp sau ca un gard care șade fără proptele și când suflă vântul, cade. Așa și cel ce se face înțelept, dar pentru că nu știe Sfânta Scriptură, când suflă asupra lui vântul păcatului, cade, neavând sprijin din cuvintele Sfintei Scripturi.

      Iar dacă înțelepciunea și cunoștința Scripturii ar fi împreuna la om, acestea sunt ca cei doi ochi în trup, văzând toate în chip desăvârșit. Că, precum păsărilor li s-au dat două aripi, ca să scape de cursele oamenilor, la fel și oamenilor li s-au dat Sfintele Scripturi, ca să izgonească toată înșelăciunea vrăjmașilor diavoli, cu care vânează pe toți. Că pe unul cu mânie îl umple, iar pe altul cu zavistia îl lovește; pe unii la furt și la strâmbătate îi îndeamnă, iar pe alții la priveliști lumești și la jocuri îi atrage. Pe unul la beție și la desfrânare îl amăgește, iar pe alții cu mândria îi biruiește și la zgârcenie îi învață. Pe unii la lucruri deșarte și la cântări lumești îi deprinde, iar pe alții îi biruiește cu lenea, ca să nu meargă la biserică, și pe mulți îi amăgește ca să-i depărteze de Dumnezeu și de Împărăția cerului.

      Însă Dumnezeu a descoperit oamenilor, prin sfintele cărți, toate smintelile vicleanului diavol, ca să nu înșele pe cei ce se tem de El. Și ne-a dăruit Dumnezeu împotriva diavolului, Sfânta Cruce, iar împotriva curselor lui,  sfintele cărți, pe care ascultându-le și făcând cele scrise în ele, vom câștiga viața veșnică și sălășluirea împreună cu sfinții, în Iisus Hristos, Domnul nostru, Căruia I se cuvine slava, în veci. Amin

      Sfântul Ioan Gură de Aur

      Sursa fotografie: Ioan Pan, cu mulțumire pentru acordul dat în utilizarea fotografiei!

  • Citeste mai mult
Vezi toata categoria Cugetari

Pelerinaje

    • Vatopedu-Icoana
    • Pelerinajul la Mănăstirea Vatopedu

      În primul pelerinaj efectuat în Sfântul Munte Athos, după ce am vizitat Mănăstirea Dionisiu, Mănăstirea Sfântul Pavel și Schitul Lacu, în următoarea zi când am vizitat 8 mănăstiri, am fost și la Mănăstirea Vatopedu.

      Drumul până la mânăstire a fost mai lung, șerpuind printre dealurile și pădurile din munte cu vegetație specific mediteraneană. La un moment dat am ajuns la un punct de control, care este singurul de astfel din Sfântul Munte, înafară de cel din portul Dafni în care sunt verificați pelerini la plecarea din munte. Am înțeles de la ghid că persoana de control după ce ridică bariera anunță la Mănăstirea Vatopedu numărul pelerinilor care urmează să ajungă să viziteze mănăstirea sau să se cazeze.

      Ajunși la mănăstire, am fost întâmpinați la intrare deasupra porții de Icoana Maicii Domnului Pirovolitisa (Împușcata) și imediat pe partea dreaptă de un călugăr care ne-a întrebat dacă suntem doar în vizită sau ne și cazăm. Pe partea stânga era magazinul în care am intrat pentru cumpărături după ce ne-am închinat în biserică și la icoanele făcătoare de minuni: Maica Domnului Vimatarisa sau Ctitoriţa, Maica Domnului Paramitia (Mângâietoarea), Maica Domnului Esfagmeni (Înjunghiata), Maica Domnului Antifonitria (împotrivă Glăsuitoarea), Maica Domnului Eleovritissa (Izvorâtoarea de ulei), Maica Domnului Pantanassa (Atotîmpărăteasa).

      Tot aici ne-am închinat la cea mai mare parte din Brâul Maicii Domnului împletit de dânsa din păr de cămilă și pe care l-a purtat și când îl avea în pântece pe Iisus. De asemenea, ne-am închinat și la capul Sfântului Ioan Gură de Aur care are urechea stângă întreagă, ureche la care Sfântul Apostol Pavel ii tălmăcea scrierile sale. În mănăstire se mai găsesc moaștele a peste 200 de sfinți, o bucată din Sfânta Cruce a Mântuitorului și Crucea Împăratului Constantin cel Mare.

      Eram toți cuprinși de emoții, unii dintre noi cu greu și-au stăpânit lacrimile. Ghidul ne-a povestit că un pelerin rus venise să se închine la Sfânta Icoană Pantanassa pentru că avea o fetiță bolnavă de cancer. Când s-a întors acasă, curtea casei sale era plină de oameni pentru că-i murise fetița. Atunci cuprins de durere a căzut peste sicriul fetiței având în mână o iconiță a Maicii Domnului Pantanassa și brâul cu sticluța de ulei pe care le primește fiecare pelerin care se închină la această mănăstire. Pe loc s-a întâmplat o mare minune, fetița înviind.

      „Despre această mănăstire, închinată Bunei Vestiri a Maicii Domnului, se spune că a fost construită de împăratul Teodosie cel Mare. Aceasta s-a petrecut astfel: Fiind furtună pe mare și fiul împăratului, Arcadie, călătorind cu o corabie, pe când se afla pe punte, a fost luat de un val și aruncat în mare. După multe căutări zadarnice, cei care îl însoțeau, deznădăjduiți, au renunțat la gândul de a-l mai găsi și, întristați, au tras corabia la un liman care se afla în apropiere, chiar în locul în care se află astăzi mănăstirea. Când au coborât pe uscat l-au aflat pe copil dormind liniștit sub o tufă de rugi. Plini de bucurie l-au trezit și l-au întrebat cum a ajuns acolo. Atunci el le-a spus că, atunci când a căzut în mare, a văzut o femeie frumoasă, în haine strălucitoare, care l-a luat de mână și i-a spus să nu-i fie frică. După ce l-a scos la uscat, s-a făcut nevăzută. Au înțeles cu toții că a fost Maica Domnului. Aflând împăratul Teodosie despre toate acestea, s-a hotărât să zidească, drept mulțumire, o mănăstire în cinstea Maicii Domnului. Numele mănăstirii de „Vatopedu” vine tot de la această minune, căci „Vatopedu”, în traducere, înseamnă „copilul din tufe”.
      Pe la începutul secolului al X-lea, mănăstirea a fost distrusă de pirați, iar la anul 972 a fost refăcută de trei ctitori: Atanasie, Antonie și Nicolae. În această mănăstire au viețuit și sunt cunoscuți un număr de patruzeci și trei de sfinți, între care Sfântul Grigorie Palama, Sfântul Nicodim, principele Rațco împreună cu tatăl său, regele Ștefan Nemania (care mai târziu, în călugărie au luat numele de Sava și Simion), Sava cel nebun pentru Hristos, Cuviosul Evdochim, Sfântul Maxim Grecul – luminătorul rușilor, Cozma Etolul, noul cuvios Ioachim și alții. Mulți împărați bizantini au ajutat Mănăstirea Vatopedu, precum Constantin al IX-lea Monomahul, Mihail al VII-lea, Nichifor Votaniadis, dinastia Comnenilor, Andronic al II-lea Paleologul, Ioan Cantacuzino și alții. De asemenea, au ajutat-o domnii Serbiei și țarii Rusiei. Foarte mult au ajutat-o Voievozii Moldovei și Valahiei, precum Ștefan cel Mare și Sfânt, Neagoe Basarab, familiile domnești Ghica, Cantemir, Mavrocordatu, Calimahi, Moruzi, Ipsilanti și Șuțu”.

      La primul pelerinaj îmi amintesc că băiatul elev la teologie și-ar fi dorit mult să rămână la această mănăstire. Din auzite, am înțeles că s-a călugărit într-o mănăstire din județul Vaslui.
      Îmi amintesc că în al doilea pelerinaj, părintele care ne-a dus cu mașina ne spunea că undeva în dealul din fața mânăstirii este locul cu cei doi călugări afurisiți care s-au învoit să slujească cu catolicii.

      Din păcate de câte ori am fost în pelerinaj în Sfântul Munte niciodată n-am fost cazaţi la această sfântă mănăstire.

      Doresc să-i mulţumesc Părintelui Vlad Pimen pentru îngăduinţa de a posta pe blog fragmente din cartea Sfinţiei Sale: ” Sfântul Munte Athos, Grădina Maicii Domnului – Editura Buna Vestire”.

       

  • Citeste mai mult
    • Schitul Kavsokalivia
    • Pelerinajul la Schitul Kavsokalivia

      Asa cum v-am spus în articolul Pelerinaj la Peștera Sfântului Nil – Izvorâtorul de mir, după vizitarea peșterei ne-am îndreptat spre Schitul Kavsokalivia.

      Pe drum ne prinsese un pic ploaia. Odată ajunși la schit am fost primiți de către starețul schitului care ne-a cazat în camere de câte trei-patru persoane. Ne aștepta cu mâncarea caldă pentru că știa că trebuie să ajungem. Era postul mare. Mâncarea a fost foarte bună: se vedea că a fost binecuvântată.

      Știu că la mănăstiri este obiceiul ca bucătarul să meargă dimineața să ia binecuvântare de la stareț și de la Icoana Maicii Domnului. Unii își iau foc cu o lumânare de la candela din fața icoanei, pentru a aprinde focul de la bucătărie.

      După ce am mâncat am cumpărat suveniruri de la părintele, mulțumindu-i pentru ospitalitate. Apoi ne-am îndreptat la camere pentru primenire.

      La puțin timp am ieșit să vizităm mormântul Sfântului Acachie Kavsokalivitul și chilia părintelui Porfirie. Am făcut fotografii, peisajul era superb. O liniște deplină care făcea duet cu zgomotul valurilor. În zonă își făcuse casă un creștin care a renunțat definitiv la lume. Am trecut și pe lângă casa acestui creștin, am și poposit nițel pe o banca din curtea lui. Ne spuneam în sinea noastră: „ce-ar putea fi mai frumos de atât?: să ai în față cât cuprinzi cu ochii marea și în spate să simți puterea muntelui, toate împletindu-se cu rugăciunea către Dumnezeu, Maica Domnului și toți sfinții”.

      La venirea serii trebuia să aprindem focul, așa că am mers la niște băieți din Albania care locuiau acolo și le-am cerut un topor pentru a face surcele de aprins focul. Cum am crescut la țară mi-a fost foarte ușor să aprind focul spre surprinderea celorlalți. La un moment dat nu mai puteam sta de căldură, a trebuit să deschidem ferestrele.

      O altă magie, sunetul focului și vuietul valurilor care se izbeau puternic de mal. Organizatorul grupului începea să fie preocupat deoarece exista riscul să nu mai circule vapoarele. Seara târziu ne-am făcut rugăciunile și am mers la somn. Băieții din Albania aveau niște molari pentru transportarea bagajelor sau a pelerinilor care doreau acest lucru. Dimineață ne-am trezit, părintele venise de la chilia lui, ne-a pus la masă, după care am vizitat biserica mare. Era foarte veche, dar de o frumusețe și pace deplină. Ne-am închinat, după care am cântat câteva tropare. Cu noi mai era și un grup de pelerini ruși.

      Cu toții i-am mulțumit lui Dumnezeu și părintelui pentru tot și ne-am îndreptat spre Schitul Sfânta Ana.

  • Citeste mai mult
Vezi toata categoria Pelerinaje

Fotografii

    • Picture 158
    • Pelerinajul la Peștera Sfântului Atanasie al Athonului

      În anul 2010 când am efectuat primul pelerinaj în Sfântul Munte Athos, am vizitat şi peştera Sfântului Atanasie al Athonului. Peştera se află în apropierea Schitului Prodromu în pustiul Viglei la o distanță de 15 minute.

      Am plecat cu colegii de grup pe cărarea care duce spre peşteră. Era primăvară şi vremea era frumoasă. Peisajul era superb – într-o parte se vedea marea şi în cealaltă muntele.

      Organizatorul ne-a informat că peştera este într-o stânca abruptă şi că în această peştera se retrăgea Sfântul Atanasie pentru rugăciune. Din această peşteră a plecat sfântul spre Marea Lavră când s-a întâlnit cu Maica Domnului şi s-a întâmplat minunea cu izvorul de agheazmă.

      A trebuit să coboram nişte scări de piatră, după care să urcăm câteva trepte până la peşteră. Ne-am închinat şi ghidul ne-a spus că undeva deasupra în stâncă se găsesc oseminte ale unor vieţuitori care s-au nevoit în stâncă, am ridicat aparatul de fotografiat deasupra capului şi am făcut poze şi aşa ne-am convis că este adevărat.

      Va mărturisesc că osemintele nu mai sunt acolo; au fost ridicate după cum am constatat în alte pelerinaje făcute în acest loc.

  • Citeste mai mult
Vezi toata categoria Fotografii