Aveam doar câtiva anişori,
Când am rămas două surori.
La ceruri mama a plecat
Şi cu tata ne-a lăsat.

La scurt timp el s-a însurat,
Şi mamă vitregă ne-a dat.
Şi ca să fie crudă soarta,
La ceruri a plecat şi tata.

Şi-am fost trimise să plecăm
De la casa părintească
Una în Păiseni şi alta în Sasca.

La fraţii tatei am plecat
Despărţindu-ne în poartă
Plângând din greu a noastră soartă,
Una într-un sat, una-n celălalt.

Rugându-ne la Dumnezeu
Să ne ridice de la greu,
Până când soarta a voit
Şi din nou ne-am întâlnit.

În satul în care ne-am născut
Pe-o uliţă un pic mai sus
Pe soţii noştrii i-am cunoscut
Vecini de-o viaţă, prieteni de demult.