Părinţii mei m-au luat cu ei
Să dau mâncare la porumbei,
Îi privesc cu drag cum zboară
Şi în cete mă-nconjoară.
Ei nu văd că punga-i goală
Şi se pun la mine-n poală
Şi aşteaptă aliniaţi
Că să fie mângâiaţi.
Eu îi mângâi pe căpușor
Şi le spun poveşti de dor,
Ei se fac că mă ascultă
Şi dansează că la nuntă.
În fiecare zi trec prin parc,
La banca unde ne îmbrăţişam cu drag
Şi încet ne căutam privirea
Până ne întâlneam fericirea
În ochii tăi îmi vedeam viața,
Precum soarele dimineaţa;
De pe buze-ţi luam dulceaţă,
Precum florile apă din ceaţă
Aşa în braţe am fi stat,
De nu venea al tău bărbat…
Îmbrăţişaţi sub clar de lună,
Am vrut să-ţi pun inel de cunună
Vin aici pentru a câta oară?
Găsesc mereu banca goală.
Şi mă cuprinde de tine un dor,
De-mi este frică să nu mor.
