În fiecare zi trec prin parc,
La banca unde ne îmbrăţişam cu drag
Şi încet ne căutam privirea
Până ne întâlneam fericirea

În ochii tăi îmi vedeam viața,
Precum soarele dimineaţa;
De pe buze-ţi luam dulceaţă,
Precum florile apă din ceaţă

Aşa în braţe am fi stat,
De nu venea al tău bărbat…
Îmbrăţişaţi sub clar de lună,
Am vrut să-ţi pun inel de cunună

Vin aici pentru a câta oară?
Găsesc mereu banca goală.
Şi mă cuprinde de tine un dor,
De-mi este frică să nu mor.