Înainte de adormire Sfânta Fecioară i-a binecuvântat pe apostoli și i-a înștiințat despre plecarea ei din această lume. Ea le-a povestit despre moartea ei, ce-i fusese vestită de către un înger si le-a arătat semnul morții ei, o ramură de finic dată ei de către înger, după care i-a binecuvântat și le-a spus: „Bucurați-vă, copii, tovarăși și ucenici ai Fiului și Dumnezeului meu. Fericiți sunteți voi care a-ți fost socotiți vrednici să fiți ucenicii Milostivului și Slăvitului Domn și Învățător, și El v-a încredințat slujirea atâtor taine și v-a ales pentru a avea părtășie la prigoanele și patima Sa, pentru a vă face vrednici să fiți uniți cu Slava și Impărăția Sa, după cum v-a făgăduit și v-a poruncit Însuși Domnul Slavei.”
După aceasta Preasfânta Fecioară și-a ridicat mâinile și a început să-I mulțumească Domnului Iisus Hristos și să spună:
„Te binecuvântez, Împărate şi Fiule Cel Unul al Tatălui Celui fără de început, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, care ai socotit bun să placi Tatălui printr-o nemăsurată iubire de oameni şi să Te întrupezi din mine, roaba Ta, cu ajutorul Duhului Sfânt!
Te binecuvântez pe Tine, Dătătorule a toată binecuvântarea, şi pe Tine Cel ce reverşi lumina!
Te binecuvântez pe Tine, Pricină a toată viaţa de bine şi pace, care ne-ai adus cunoaşterea Ta şi a Tatălui Tău Cel fără de început şi a Duhului Sfânt Celui împreună veşnic şi de viaţă făcător!
Te binecuvântez pe Tine, Care ai binevoit să sălăşluieşti în pântecele meu mai înalt decât cuvântul!
Te binecuvântez pe Tine, Care ai iubit atât de mult firea omenească, încât ai îndurat pentru noi răstignirea şi moartea, iar prin Învierea Ta ai înviat firea noastră din adâncurile iadului şi ai adus-o la cer şi ai slăvit-o cu o slavă neînchipuită!
Te binecuvântez şi laud cuvintele Tale, pe care ni le-ai dat cu adevărat, şi cred în împlinirea tuturor cuvintelor care ne-au fost spuse!”
Atunci s-a întâmplat o măreață și minunată minune, venirea lui Iisus Hristos împreună cu toate oștile cerești când apostolii au tremurat și au căzut la pământ ca niște morți, iar Domnul le-a spus: „Pace vouă”.
Acum Maica Domnului și-a cerut ea binecuvântare de la Fiul ei spunând:
Binecuvântează-mă, Doamne, cu dreapta Ta şi binecuvântează pe toţi cei ce Te slăvesc şi pomenesc Numele Tău şi Îţi aduc toate rugăciunile şi cererile lor!”
Atunci Domnul a întins dreapta Sa, a binecuvântat-o pe Maica Sa şi i-a zis:
„Fericită fii şi să se bucure inima ta, binecuvântată între femei, Marie, căci tot harul şi tot darul ţi-a fost dat de către Tatăl Meu din ceruri, şi, de aceea, tot sufletul ce va chema numele tău cu sfinţenie nu va fi lepădat, ci va afla milostivire şi mângâiere în această viaţă şi în veacul viitor. Iar tu, intră în sălaşurile cele veşnice cu pace, bucurie şi in comorile nesfârşite ale Tatălui Meu, ca să vezi slava Mea şi să te bucuri prin harul Duhului Sfânt!”
Astfel Maica Domnului și-a încredințat fericitul și curatul ei suflet Împăratului si Fiului ei și a adormit în pace.
(După Sfântul Maxim Mărturisitorul)