La noi în Iaşi au înflorit teii
Şi printre flori se iubesc porumbeii,
Vino, iubito, că să-i vezi,
Iubirea lor să o pictezi.

Mai vezi şi o pereche de bătrâni,
Pe o banca ţinându-se de mâini..
Şi moşul cum îi spune dumneaei:
Nu vrei să-i imităm pe porumbei?

Iar tinerii, în graba lor,
Nu simt mireasma teilor,
Sunt duşi de val la câte-un bar,
De tei şi flori nici n-au habar.

Şi uite aşa le trece vara lor,
Abia în toamnă vor simţi un dor,
Când frunzele cădea-vor toate
Şi-ar vrea la umbră dar nu se poate.